Cardiologie

Tensiunea arteriala mare: ce simptome apar, care sunt riscurile si cand trebuie sa mergi la cardiolog?

Hipertensiunea poate evolua fără simptome. Află cum măsori corect tensiunea acasă, ce riscuri are, când e util Holterul TA și când să mergi la cardiolog.

5 min de citit

Ai descoperit că ai tensiunea arterială mare, deși te simți bine? Sau ai observat valori crescute la măsurătorile făcute acasă? Hipertensiunea arterială poate evolua mult timp fără simptome evidente, de aceea monitorizarea tensiunii și evaluarea medicală sunt esențiale.

Hipertensiunea este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare și un factor important de risc pentru infarct miocardic, accident vascular cerebral și afectarea rinichilor.

Ce este hipertensiunea arterială?

Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereților arterelor. Ea este exprimată prin două valori:

  • Tensiunea sistolică – valoarea mai mare, înregistrată când inima se contractă.
  • Tensiunea diastolică – valoarea mai mică, înregistrată când inima se relaxează.

În practica europeană, hipertensiunea este definită, în general, prin valori repetate de cel puțin 140/90 mmHg, măsurate în cabinetul medical.

Diagnosticul nu se stabilește, de regulă, pe baza unei singure măsurători. Este nevoie de evaluare repetată și, în anumite situații, de monitorizare la domiciliu sau ambulatorie.

Care sunt simptomele tensiunii arteriale mari?

Hipertensiunea poate evolua fără simptome. Multe persoane descoperă valorile crescute întâmplător, la un control medical sau la o măsurătoare de rutină.

Uneori pot apărea:

  • dureri de cap;
  • amețeli;
  • palpitații;
  • oboseală;
  • tulburări de vedere;
  • senzație de presiune la nivelul capului.

Aceste simptome nu sunt specifice hipertensiunii și pot avea multe alte cauze. Absența simptomelor nu înseamnă că tensiunea este normală, de aceea măsurarea periodică este importantă.

De ce crește tensiunea arterială?

Hipertensiunea poate fi influențată de mai mulți factori:

Predispoziția genetică

Persoanele cu rude apropiate hipertensive pot avea un risc mai mare.

Consumul excesiv de sare

O alimentație bogată în sodiu poate contribui la creșterea tensiunii, mai ales la persoanele sensibile la sare.

Exces ponderal și sedentarism

Greutatea crescută și lipsa activității fizice sunt asociate cu un risc cardiovascular mai mare.

Alcool și fumat

Alcoolul în exces poate crește tensiunea, iar fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul cardiovascular.

Afecțiuni asociate

Unele boli renale, endocrine sau tulburări de somn, precum apneea obstructivă în somn, pot contribui la apariția hipertensiunii.

Ce riscuri are tensiunea arterială mare netratată?

Hipertensiunea necontrolată poate afecta în timp mai multe organe:

  • Inima: valorile crescute pot favoriza hipertrofia ventriculară stângă, insuficiența cardiacă și boala coronariană.
  • Creierul: hipertensiunea este un factor major de risc pentru accidentul vascular cerebral.
  • Rinichii: presiunea crescută la nivelul vaselor renale poate contribui la deteriorarea funcției renale.
  • Vasele de sânge: hipertensiunea favorizează afectarea arterelor și crește riscul de complicații cardiovasculare.

Controlul corespunzător al tensiunii contribuie la reducerea acestor riscuri.

Cum măsori corect tensiunea arterială acasă?

  1. Evită cafeaua, fumatul și efortul fizic cu aproximativ 30 de minute înainte de măsurare.
  2. Stai așezat și relaxat cel puțin 5 minute.
  3. Sprijină spatele și ține picioarele pe podea, fără să le încrucișezi.
  4. Așază brațul la nivelul inimii.
  5. Folosește un tensiometru validat, preferabil pentru braț, cu manșetă potrivită.
  6. Fă două măsurători la interval de aproximativ un minut.
  7. Notează valorile pentru a le arăta medicului.

Măsurătorile repetate, făcute corect, oferă informații mai utile decât o valoare izolată.

Ce este Holterul TA și când este recomandat?

Holterul TA este monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, de obicei pe parcursul a 24 de ore. Pacientul poartă un dispozitiv care măsoară automat tensiunea la intervale regulate, inclusiv în timpul somnului.

Investigația poate ajuta la:

  • confirmarea diagnosticului de hipertensiune;
  • identificarea hipertensiunii de halat alb;
  • depistarea hipertensiunii mascate;
  • evaluarea valorilor tensionale pe timpul nopții;
  • verificarea controlului tensiunii sub tratament.

Poate oferi informații importante atunci când valorile măsurate acasă diferă de cele din cabinet.

Când trebuie să mergi la cardiolog?

Este recomandată o evaluare cardiologică dacă:

  • ai valori repetate de cel puțin 140/90 mmHg în cabinet;
  • măsurătorile făcute corect acasă indică frecvent valori de cel puțin 135/85 mmHg;
  • ai fost diagnosticat cu hipertensiune și e nevoie de monitorizarea tratamentului;
  • există diferențe importante între valorile de acasă și cele din cabinet;
  • ai diabet, afecțiuni renale sau alți factori de risc cardiovascular;
  • apar simptome cardiovasculare noi.

Important: dacă tensiunea este de 180/120 mmHg sau mai mare, repetă măsurarea după o scurtă perioadă de repaus și solicită evaluare medicală promptă.

Dacă apar durere în piept, dificultăți de respirație, confuzie, tulburări de vorbire, slăbiciune bruscă sau alte simptome severe, sună imediat la 112.

Ce investigații pot fi necesare?

În funcție de evaluarea medicală, cardiologul poate recomanda:

  • electrocardiogramă (EKG);
  • monitorizare Holter TA;
  • ecocardiografie;
  • analize pentru evaluarea funcției renale;
  • glicemie și profil lipidic;
  • alte investigații, în funcție de riscul cardiovascular și de afecțiunile asociate.

Scopul evaluării nu este doar identificarea valorilor crescute, ci și estimarea riscului cardiovascular general.

Cum se tratează hipertensiunea arterială?

Tratamentul poate include modificări ale stilului de viață și, când este indicat, medicamente antihipertensive. Măsurile recomandate pot include:

  • reducerea consumului de sare;
  • o alimentație echilibrată;
  • activitate fizică regulată, adaptată stării de sănătate;
  • controlul greutății corporale;
  • limitarea alcoolului;
  • renunțarea la fumat;
  • respectarea tratamentului prescris.

Tratamentul medicamentos se stabilește individual, în funcție de valorile tensiunii, vârstă, afecțiunile asociate și riscul cardiovascular.

Nu întrerupe tratamentul antihipertensiv doar pentru că valorile au revenit la normal. Acest lucru poate însemna că tratamentul funcționează.

Consultații cardiologice și monitorizare Holter TA la One Medica – București, Sector 2

La One Medica ne dorim ca fiecare pacient să înțeleagă ce înseamnă valorile tensiunii arteriale și de ce este importantă monitorizarea lor. În cadrul specialității Cardiologie, pacienții pot beneficia, în funcție de indicația medicală și de disponibilitatea serviciilor, de:

  • consultații cardiologice;
  • electrocardiogramă (EKG);
  • monitorizare Holter TA;
  • monitorizare Holter EKG;
  • ecocardiografie;
  • evaluarea și monitorizarea afecțiunilor cardiovasculare.

Acordăm timp pentru discutarea simptomelor, a istoricului medical și a rezultatelor investigațiilor.

Tensiunea arterială mare poate să nu provoace simptome, dar poate afecta sănătatea pe termen lung. O evaluare cardiologică și monitorizarea corespunzătoare pot contribui la prevenirea complicațiilor.

Te așteptăm la One Medica, București, Sector 2, strada Ștefan Velicu. Programează-te online sau telefonic, prin intermediul site-ului www.onemedica.ro.

  • tensiune arteriala mare
  • hipertensiune arteriala
  • simptome tensiune mare
  • Holter TA
  • cardiolog Sector 2
  • consult cardiologic Bucuresti

Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical.

Programează-te

Vorbește cu un specialist

Medicii aleși pe articol, sau cei din specialitățile lui.

Mai întâi te ascultăm

Dr. Motomancea Raluca

Medic Primar

Cardiologie

Medic cardiolog și Doctor în Științe Medicale. Consultație cardiologică și ecocardiografie la One Medica, Sector 2 București. Programare online.

Programează-te online